duminică, 4 octombrie 2015

Recenzie "El a ales" + "Scrisori către îngeri" de Florina Sanda Cojocaru

   
     Titlu: El a ales (vol. I)
     Autor: Florina Sanda Cojocaru
     Editura: Pim
     Număr pagini: 221

     Titlu: Scrisori către îngeri (vol. II)
     Autor: Florina Sanda Cojocaru
     Editura: Pim
     Număr pagini: 201
   
     Hoinăream pe facebook într-o zi și am dat de un text distribuit de către cineva. Citesc prima frază și următoarea și îmi place. Când termin îmi dau seama că este un fragment dintr-o carte: El a ales. Până și titlul mă atrage, așa că imediat caut cartea. Găsesc informații și aflu că de fapt povestea se întinde pe parcursul a două volume. Comand cărțile și aștept cu nerăbdare să le primesc.

  Când în sfârșit primesc cărțile, pătrund imediat în povestea emoționantă a unei fete - Andreea. Încă de la început aflăm că adolescenta frumoasă și inteligentă are neșansa să trăiască într-un mediu sărac, lipsit de posibilități materiale. Tatăl acesteia, un bărbat vicios, cu un comportamnet violent, bea toți banii din casă, bani pe care mama fetei îi câștigă lucrând din greu. Fratele mai mic al Andreei, Dan, este un băiat bun și isteț, dar are un anturaj nepotrivit, el fiind implicat în tot felul de furturi, cu dorința de a-și ajuta mama cu bani.
     Cu toate acestea, adolescenta visează, se îndrăgostește și își dorește cu ardoare ca într-o zi viața ei să se schimbe. Pune ochii pe Alex, un prieten de-al fratelui ei, dar nu îndrăznește să-și mărturisească sentimentele, știind că sărăcia în care trăiește ea și familia ei o îndepărtau de el. Andreea se gândește că cel mai bine e ca după terminarea liceului să meargă să danseze, pentru a-și ajuta părinții cu bani și astfel, fratele ei să nu mai fie nevoit să fure.

Marea ei taină era dragostea ce o purta pentru Alex. Îl iubea mult, conștientă fiind că acesta nu a avut ochi niciodată pentru ea. Părinții ei, sărăcia, chiar și Dan, o îndepărtau și mai mult de Alex. Va dansa, ei bine, va face orice pentru a-și îndeplini visul.

     Alex, un băiat frumos, ce provine dintr-o familie normală, locuiește împreună cu mama sa, Lola, iar tatăl, George, este plecat să lucreze în străinătate. Într-o zi, o găsește pe Andreea în cadrul ușii sale. Fata își dorea ca Alex să fie al ei, măcar până va pleca să danseze, voia ca această iubire să existe. Astfel, și-a mărturisit sentimentele pentru el și de aici începe poveste lor, cu speranțe și vise mărețe pentru viitor.
Din păcate, relația nu durează la fel de mult precum și-ar fi dorit cei doi îndrăgostiți. Anturajul lui Dan se răzbună pe el prin intermediul surorii lui. Aceasta este violată, iar Alex ajunge la spital în urma încăierării care a avut loc când acesta a vrut să o apere. Andreea nu îi denunță pe acei baieți, părinții lor promițându-i bani în schimbul tăcerii. Fata acceptă și tace, știind că acei bani le erau necesari familiei sale pentru a acoperi o parte din datorii. Alex nu înțelege acest gest și nu vrea să asculte varianta Andreei, astfel încât are loc despărțirea celor doi îndrăgostiți plini de speranță.

    Povestea continuă și peste ani o reîntâlnim pe Andreea, cea care și-a dorit să uite tot acest trecut nefast. Pleacă în capitală să danseze, dar ghinionul nu o ocolește nici de această data. Este din nou abuzată, amenințată și bătută, obligată să se drogheze și să bea. Uneori ajunge la capătul puterilor, simte că nu mai poate suporta tot acest chin și își dorește să moară, dar imediat își amintește și de visele sale, de Alex, de dragostea pe care încă i-o poartă. 

Devenise un vierme. Se târa de la o zi la alta pe mortăciunile din jurul său. Îi era silă de ea în puținele momente în care devenea conștientă. Își dorea să moară uneori.

     Scapă din mâinile acelor oameni și plecă în Japonia, unde i s-a promis că va dansa și nimeni nu o va obliga să se prostitueze. Plecă și începe o nouă viață, deși dorul de familie, de fratele său, de Alex, o copleșește din ce în ce mai des. Cunoaște și alți bărbați, unii dintre ei care îi intră-n suflet, însă doar Mark reușește să o readucă în țară, acesta oferindu-i tot sprijul material și psihic de care avea aceasta nevoie. 
Nici în țară lucrurile nu sunt mai roz. În tot acest timp, Alex a trecut și el printr-o dramă. Diagnosticat cu leucemie acută limfoblastică, el își pierde orice speranță și își așteaptă moartea resemnat.

Pentru mine viață se numește perioada de dinaintea bolii. Pentru mine viața se termină aici, între aceste ziduri albe. Mă simt ca într-o sală de așteptare. Trenul către moarte va pleca de la peronul 3 sau 4, Dumnezeu știe.

     Însă îngerul din viața lui, Roxana, cea care îl iubește mai presus de orice, are grijă ca acesta să își revină atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Face cazul lui Alex cunoscut și strânge banii necesari pentru operații și tratamente și, în același timp, îi transmite lui Alex dorința de a trăi. Atât boala, cât și iubita lui, Roxana, îl schimbă pe Alex, acesta dorindu-și zile de la Dumnezeu, cât mai multe zile, pentru a le petrece alături de Roxana, femeia pe care ajunge să o iubească nespus de mult.

     Andreea și Alex - două suflete tinere și pline de speranță, a căror poveste se termină mult prea repede. Fiecare își trăiește propria dramă și eu ca cititor am resimțit fiecare sentiment. Primii fluturi în stomac, puternica dorință de a avea un viitor împreună și lacrimile de durere în urma despărțirii. Curajul de a o lua de la capăt fiecare pe alt drum, deși încă se iubeau, dorul de persoana iubită, încercările pe care viața le dă ambelor personaje, alte iubiri și alte dezamăgiri. Zbuciumul sufletesc, chinul și suferința cauzată de boală, speranțe, deznădejde, schimbare și regăsire. Un amalgam de trăiri pe care le simți de fiecare dată când mai dai la o parte o filă din carte, o adevărată lecție de viață care se desprinde din această poveste.
     El a ales este o poveste inspirată din viața reală, o poveste despre iubire în toate formele ei. Evoluția personajelor pe parcursul anilor, reîntalnirea lor, timpul nepotrivit, alte iubiri consumate, un trecut ce urmărește personajele. Scrisori către îngeri continuă povestea și ne demonstrează că uneori, sentimente ascunse în străfundul inimii pot învia pentru persoana iubită. Descoperi după ani aceiași ochi de care te-ai îndrăgostit cândva, aceeași mângâiere ce te-a făcut să simți primii fiori ai dragostei și simți din nou că trăiești, că iubești cu toată ființa ta.

-Nu pot să cred că te-am lăsat să pleci. Nu pot.
-Am plecat să revin, nu ți-am fost ca să-ți fiu, șoptește Andreea.

Într-o noapte de iarnă o va duce la altar. A albit puțin, are aceași ochi cenușii, iubește și este iubit.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu